Cumparaturi online sau prin telefon la nr: 021 256.15.69! Livrare la domiciliu!
Va rugam sa va autentificati sau sa va creati un cont nou gratuit!
Tuica de prune Distilate naturale din fructe - tuica romaneasca, distilate naturale, fructe, cadouri, magazin, virtual
TelVerde
Orar ridicare comenzi de la SEDIUL NOSTRU: L-V 11-12 si 15-16.30. Vezi aici HARTA!
CornersCorners CornersCorners Vinuri de Colectie
Link http://www.tuicadeprune.ro/banner_exchange/ Link http://blog.vinuridecolectie.ro/

Articole



Ordin nr. 368/2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea si etichetarea bauturilor traditionale romanesti

Ordin nr. 368/2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea si etichetarea bauturilor traditionale romanesti


Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 496 din 02/07/2008

Nr. 368/1.160/212

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
Ministerul Sanatatii Publice
Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor

Vazand Referatul de aprobare nr. 117.036 din 21 mai 2008, intocmit de Directia generala implementare politici agricole, avand in vedere prevederile art. 34 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializarii alimentelor, republicata, in baza prevederilor art. 6 alin. (1) si ale art. 24 alin. (1) din Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 110/2008 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea si protectia indicatiilor geografice ale bauturilor spirtoase si de abrogare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1.576/89, in temeiul prevederilor Hotararii Guvernului nr. 385/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, ale art. 7 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii Publice, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 748/2007 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, cu modificarile ulterioare,

ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale, ministrul sanatatii publice si presedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor emit urmatorul ordin:

Art. 1
Se aproba Normele privind definirea, descrierea, prezentarea si etichetarea bauturilor traditionale romanesti: tuica, horinca, turt, palinca, vinars, rachiu de fructe, rachiu de tescovina si rachiu de drojdie de vin, prevazute in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2
(1) Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Ministerul Sanatatii Publice si Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, prin directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si a municipiului Bucuresti, directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti si, respectiv, prin inspectoratele regionale pentru protectia consumatorilor, respectiv prin oficiile judetene pentru protectia consumatorilor si al municipiului Bucuresti, vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.
(2) Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sanctioneaza potrivit Ordonantei Guvernului nr. 42/1995 privind productia de produse alimentare destinate comercializarii, cu modificarile si completarile ulterioare, si actelor normative din domeniul protectiei consumatorilor.
(3) Verificarea si controlul respectarii prevederilor prezentului ordin privind producerea si comercializarea bauturilor traditionale romanesti: tuica, horinca, turt, palinca, vinars, rachiu de fructe, rachiu de tescovina si rachiu de drojdie de vin si a prevederilor Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 110/2008 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea si protectia indicatiilor geografice ale bauturilor spirtoase si de abrogare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1.576/89, constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute in Ordonanta Guvernului nr. 42/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, se fac de catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin Inspectia tehnica si control in realizarea si promovarea produselor din industria alimentara.
(4) Verificarea si controlul pe piata al respectarii prevederilor prezentului ordin privind etichetarea bauturilor traditionale romanesti: tuica, horinca, turt, palinca, vinars, rachiu de fructe, rachiu de tescovina si rachiu de drojdie de vin si a prevederilor Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 110/2008 se fac de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor.

Art. 3
(1) Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii.
(2) Comercializarea bauturilor traditionale romanesti: tuica, horinca, turt, palinca, vinars, rachiu de fructe, rachiu de tescovina si rachiu de drojdie de vin, produse si etichetate inaintea intrarii in vigoare a prezentului ordin, este permisa pana la epuizarea stocului; la intrarea in vigoare a prezentului ordin se interzice utilizarea stocurilor de etichete care nu sunt conforme cu prevederile Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 110/2008.
(3) La data intrarii in vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, al ministrului sanatatii si familiei si al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor nr. 268/441/117/2003 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea si prezentarea bauturilor spirtoase, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 573 din 11 august 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, se abroga.

Norma privind definirea, descrierea, prezentarea si etichetarea bauturilor traditionale romanesti, 2008

Capitolul I - Dispozitii generale

Art. 1
(1) Fara a aduce atingere prevederilor Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 110/2008 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea si protectia indicatiilor geografice ale bauturilor spirtoase si de abrogare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1.576/89, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 39 din 13 februarie 2008, prezentele norme definesc termenii utilizati privind definirea, descrierea, prezentarea si etichetarea bauturilor traditionale romanesti: tuica, horinca, turt, palinca, vinars, rachiu de fructe, rachiu de tescovina si rachiu de drojdie de vin si stabilesc autoritatile responsabile cu verificarea respectarii prevederilor Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 110/2008 si cu verificarea pe piata a etichetarii acestora.
(2) Prevederile prezentelor norme se aplica bauturilor traditionale romanesti: tuica, horinca, turt, palinca, vinars, rachiu de fructe, rachiu de tescovina si rachiu de drojdie de vin, din productia interna.
(3) Operatorii economici care desfasoara o activitate in domeniul productiei si comercializarii bauturilor traditionale romanesti: tuica, horinca, turt, palinca, vinars, rachiu de fructe, rachiu de tescovina si rachiu de drojdie de vin au obligatia de a respecta prevederile prezentelor norme.

Capitolul II - Definitii si cerinte tehnice

Art. 2
In sensul prezentelor norme, definitiile si cerintele tehnice sunt urmatoarele:
1. concentratia alcoolica in volum - raportul dintre volumul de alcool in stare pura, la temperatura de +20?C, continut in produs, si volumul total al acestui produs la aceeasi temperatura; se exprima in procente de volum (% vol.);
2. produse indulcitoare - produsele care confera gustul dulce, cum sunt: zaharul semialb, zaharul alb, zaharul alb extra, dextroza, fructoza, siropul de glucoza, zaharul lichid, zaharul lichid invertit, siropul de zahar invertit, zaharul caramelizat, mustul de struguri concentrat rectificat, mustul de struguri concentrat, mustul de struguri proaspeti, mierea de albine, siropul de roscove, precum si orice alte zaharuri naturale care au un efect asemanator cu cel al produselor mentionate anterior;
3. zahar caramelizat - produsul obtinut exclusiv prin tratamentul termic controlat al zaharozei fara adaos de baze, acizi minerali si aditivi chimici;
4. substanta aromatizanta - substanta chimic definita, cu proprietati aromatizante, care se obtine prin procese fizice corespunzatoare (inclusiv distilarea sau extractia cu solventi) ori prin procese microbiologice sau enzimatice care pornesc de la materiale de origine vegetala ori animala, atat in stare bruta, cat si dupa prelucrare pentru consum uman prin metode traditionale de preparare a alimentelor (inclusiv uscarea, torefierea si fermentarea);
5. preparat aromatizant - un produs diferit de substanta descrisa la pct. 4, concentrat sau nu, care se obtine prin procese fizice corespunzatoare (inclusiv distilarea sau extractia cu solventi admisi pentru industria alimentara) sau prin procese enzimatice ori microbiologice care pornesc de la materii de origine vegetala sau animala, atat in stare bruta, cat si dupa prelucrarea pentru consumul uman prin metode traditionale de preparare a alimentelor (inclusiv uscarea, torefierea si fermentarea);
6. aromatizare - operatiunea care consta in adaugarea la prepararea bauturii spirtoase a uneia sau mai multor arome, asa cum au fost definite la pct. 4 si 5;
7. colorare - operatiunea care consta in adaugarea la prepararea bauturii spirtoase a unuia sau a mai multor coloranti;
8. marc de fructe - un produs obtinut atat din fructe proaspete, cat si din fructe aflate in diferite stadii de maturare si fermentare, zdrobite ori intregi, cu sau fara samburi, care valorifica atat fructele, cat si borhoturile de fructe (resturi de fructe zdrobite), in special cele care nu pot fi folosite la fabricarea marcului de fructe materie prima pentru gemuri, dulceturi etc.;
9. un grad decalitru (grad dal) - cantitatea de alcool etilic anhidru (100% vol.) continut in 0,1 litri; 10% vol. reprezinta un grad dal la temperatura de +20?C; un litru de alcool etilic anhidru contine 10 grade dal;
10. grad german de duritate (?dH) este egal cu 10 miligrame de oxid de calciu la un litru de apa;
11. alcool etilic de origine agricola - alcoolul etilic ale carui caracteristici sunt cele enumerate in anexa nr. 1 pct. 1 la Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 110/2008; in cazul in care se face referire la materia prima utilizata, alcoolul trebuie sa fie obtinut exclusiv din materia prima respectiva;
12. distilat de origine agricola - lichidul alcoolic obtinut prin distilarea, dupa fermentarea alcoolica, a unuia sau a mai multor produse agricole mentionate in anexa I la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene, care nu prezinta nici caracteristicile alcoolului etilic de origine agricola, nici pe cele ale unei bauturi spirtoase, dar care pastreaza aroma si gustul materiei (materiilor) prime utilizate; in cazul in care se face referire la materia prima utilizata, distilatul trebuie sa fie obtinut exclusiv din materia prima respectiva;
13. maturare si invechire - operatiunea care consta in a lasa sa se produca in mod natural, in recipiente potrivite, anumite reactii care imprima bauturii caractere organoleptice calitative pe care nu le avea anterior;
14. continut in substante volatile - cantitatea de substante volatile, altele decat alcoolul etilic si metilic continut in bautura obtinuta exclusiv prin distilarea sau redistilarea materiilor prime folosite;
15. amestec - operatiunea care consta in combinarea a doua sau mai multe bauturi spirtoase diferite in vederea obtinerii unei bauturi noi;
16. adaugare de alcool - operatiunea care consta in adaugarea de alcool etilic de origine agricola si/sau de distilate de origine agricola la o bautura spirtoasa;
17. combinare (cupajare) - operatiunea care consta in punerea impreuna a doua sau mai multe bauturi din aceeasi categorie, intre care exista numai diferente minore de compozitie, datorate unuia sau mai multora dintre urmatorii factori:
- metodele de fabricare;
- aparatele de distilare folosite;
- durata de maturare sau invechire;
- zona geografica de productie.
Bauturile astfel obtinute apartin aceleasi categorii ca si bauturile initiale, inainte de combinare;
18. loc de fabricatie - localitatea sau regiunea unde are loc procesul de fabricare a produsului finit, care confera bauturii caracterul si calitatile definitive esentiale.

Capitolul III - Definirea, descrierea si prezentarea bauturilor traditionale romanesti

Art. 3
In functie de tehnologia de fabricatie, de materiile prime si materialele folosite, de calitatile organoleptice si de proprietatile fizico-chimice, tuica, horinca, turtul, palinca, vinarsul, rachiul de fructe, rachiul de tescovina si rachiul de drojdie de vin se definesc dupa cum urmeaza:
1. Tuica este o bautura alcoolica traditionala romaneasca obtinuta exclusiv prin fermentarea alcoolica si distilarea prunelor (diverse soiuri), intregi sau zdrobite, ori a sucului obtinut din prune, in prezenta sau in lipsa samburilor:
a) fermentarea prunelor se realizeaza in cazi din lemn sau in cuve de fermentare ori in vase din inox, in functie de zona in care s-au produs prunele, de soi, de tehnologia specifica aplicata;
b) distilarea se face in cazane din cupru cu ardere directa sau in instalatii de distilare, la o concentratie alcoolica de maximum 86% vol., astfel incat produsul distilarii sa aiba o aroma si un gust provenind de la fruct sau fructe; redistilarea la aceeasi tarie alcoolica este autorizata;
c) avand un continut in substante volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
d) avand un continut in acid cianhidric, in cazul tuicii obtinute din prune cu samburi, de maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
e) avand un continut maxim in alcool metilic de 1.200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
f) in functie de durata de invechire, denumirea produsului "tuica" poate fi inlocuita cu denumirile:
- "tuica batrana" obtinuta din distilate invechite minimum 3 ani;
- "tuica extra" obtinuta din distilate invechite minimum 7 ani;
g) in zonele geografice Maramures si Oas, tuica poate fi denumita "horinca" sau "turt";
h) folosirea la fabricarea tuicii a produselor indulcitoare, asa cum au fost definite in art. 2 pct. 2, nu este permisa;
i) folosirea la fabricarea tuicii a substantelor aromatizante, preparatelor aromatizante, colorantilor, alcoolului etilic de origine agricola sau a distilatului de origine agricola, asa cum au fost definite in art. 2 pct. 4, 5, 7, 11 si 12, nu este permisa;
j) combinarea (cupajarea), asa cum a fost definita in art. 2 pct. 17, este permisa;
k) concentratia alcoolica minima este diferita in functie de procesul tehnologic de obtinere traditional zonei, dar nu mai mica de 24% vol. la comercializare pentru consum;
l) depozitarea, pastrarea si invechirea produsului se realizeaza in vase din lemn, inox sau din sticla.
2. Palinca este o bautura alcoolica traditionala romaneasca obtinuta exclusiv prin fermentarea alcoolica si distilarea unui fruct carnos sau a unui amestec de fructe ori a unui marc de fructe, asa cum a fost definit in art. 2 pct. 8, sau a unui suc din acest fruct ori dintr-un amestec de fructe, in prezenta sau in lipsa samburilor:
a) fermentarea fructelor se realizeaza in cazi din lemn sau in cuve de fermentare ori in vase din inox, in functie de zona in care s-au produs fructele, de soiuri, de tehnologia specifica aplicata;
b) distilarea se face in cazane din cupru cu ardere directa sau in instalatii de distilare, la o concentratie alcoolica de maximum 70% vol., astfel incat produsul distilarii sa aiba o aroma si un gust provenind de la fruct sau fructe; redistilarea la aceeasi concentratie alcoolica este autorizata;
c) avand un continut in substante volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
d) avand un continut in acid cianhidric, in cazul palincii obtinute din fructe cu samburi, de maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
e) avand un continut maxim in alcool metilic de 1.000 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; in cazul urmatoarelor fructe: prune (Prunus domestica L.), corcoduse (Prunus domestica L. subsp. Syriaca-Borkh., Janch. Ex. Mansf.), prune brumarii (Prunus domestica L.), mere (Malus domestica Borkh.), pere (Pyrus communis L.), cu exceptia perelor Williams (Pyrus communis L. cv "Williams"), zmeura (Rubus idaeus L.), mure (Rubus fruticosus auct. aggr.), caise (Prunus armeniaca L.) si piersici [Prunus persica (L.) Batsch], continutul de alcool metilic este de maximum 1.200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; in cazul urmatoarelor fructe: pere Williams (Pyrus communis L. cv "Williams"), coacaze rosii (Ribes rubrum L.), coacaze negre (Ribes nigrum L.), scoruse (Sorbus aucuparia L.), soc (Sambucus nigra L.), gutui (Cydonia oblonga Mill.) si boabe de ienupar (Juniperus communis L. si/sau Juniperus oxicedrus L.), continutul de alcool metilic este de maximum 1.350 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
f) folosirea la fabricarea palincii a produselor indulcitoare, asa cum au fost definite in art. 2 pct. 2, nu este permisa;
g) folosirea la fabricarea palincii a zaharului caramelizat, asa cum a fost definit in art. 2 pct. 3, nu este permisa nici in scopul de a adapta culoarea, culoarea galbena sau galben-aurie obtinandu-se prin invechire in butoaie de stejar;
h) folosirea la fabricarea palincii a substantelor aromatizante, preparatelor aromatizante, colorantilor, alcoolului etilic de origine agricola sau a distilatului de origine agricola, asa cum au fost definite in art. 2 pct. 4, 5, 7, 11 si 12, nu este permisa;
i) combinarea (cupajarea), asa cum a fost definita in art. 2 pct. 17, este permisa;
j) concentratia alcoolica minima este de 40% vol. la comercializarea pentru consum;
k) depozitarea, pastrarea si invechirea produsului se realizeaza in vase din lemn, inox sau din sticla.
3. Vinarsul este o bautura alcoolica traditionala romaneasca obtinuta exclusiv prin distilarea vinului sau a vinului alcoolizat la maximum 86% vol. sau prin redistilarea unui distilat de vin la maximum 86% vol.:
a) distilarea se face in instalatii de distilare, la o concentratie alcoolica de maximum 86% vol., astfel incat produsul distilarii sa aiba o aroma si un gust specifice vinului respectiv;
b) avand un continut in substante volatile mai mare sau egal cu 125 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
c) avand un continut maxim in alcool metilic de 200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
d) folosirea la fabricarea vinarsului a produselor indulcitoare, asa cum au fost definite in art. 2 pct. 2, nu este permisa;
e) folosirea la fabricarea vinarsului a zaharului caramelizat, asa cum a fost definit in art. 2 pct. 3, este permisa numai in scopul de a adapta culoarea;
f) folosirea la fabricarea vinarsului a preparatelor aromatizante, asa cum au fost definite in art. 2 pct. 5, este permisa numai in scopul de a imbunatati calitatile de gust, culoare si miros; se pot folosi numai extracte naturale obtinute din fructe si plante;
g) folosirea la fabricarea vinarsului a substantelor aromatizante, colorantilor, alcoolului etilic de origine agricola sau a altor distilate de origine agricola, asa cum au fost definite in art. 2 pct. 4, 7, 11 si 12, nu este permisa;
h) combinarea (cupajarea), asa cum a fost definita in art. 2 pct. 17, este permisa;
i) concentratia alcoolica minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;
j) in functie de durata de invechire, este admisa indicarea pe eticheta a perioadei de invechire, dupa cum urmeaza:
- V "vinars", obtinut din distilate invechite minimum un an;
- VS "vinars superior", obtinut din distilate invechite minimum 3 ani;
- VSOP "Very Superior Old Pale", obtinut din distilate invechite minimum 5 ani;
- XO "Extra Old", obtinut din distilate invechite minimum 7 ani.
4. Rachiul de fructe este o bautura alcoolica traditionala romaneasca obtinuta exclusiv prin fermentarea alcoolica si distilarea unui fruct carnos sau a unui amestec de fructe ori a unui marc de fructe, asa cum a fost definit in art. 2 pct. 8, sau a unui suc din acest fruct ori dintr-un amestec de fructe, in prezenta sau in lipsa samburilor:
a) fermentarea fructelor se realizeaza in cazi din lemn sau in cuve de fermentare ori in vase din inox, in functie de zona in care s-au produs fructele, de soiuri, de tehnologia specifica aplicata;
b) distilarea se face in cazane din cupru cu ardere directa sau in instalatii de distilare, la o concentratie alcoolica de maximum 86% vol., astfel incat produsul distilarii sa aiba o aroma si un gust provenind de la fruct sau fructe; redistilarea la aceeasi tarie alcoolica este autorizata;
c) avand un continut in substante volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
d) avand un continut in acid cianhidric, in cazul rachiului obtinut din fructe cu samburi, de maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
e) avand un continut maxim in alcool metilic de 1.000 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; in cazul urmatoarelor fructe: prune (Prunus domestica L.), corcoduse (Prunus domestica L. subsp. Syriaca-Borkh., Janch. Ex. Mansf.), prune brumarii (Prunus domestica L.), mere (Malus domestica Borkh.), pere (Pyrus communis L.), cu exceptia perelor Williams (Pyrus communis L. cv "Williams"), zmeura (Rubus idaeus L.), mure (Rubus fruticosus auct. aggr.), caise (Prunus armeniaca L.) si piersici [Prunus persica (L.) Batsch], continutul de alcool metilic este de maximum 1.200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; in cazul urmatoarelor fructe: pere Williams (Pyrus communis L. cv "Williams"), coacaze rosii (Ribes rubrum L.), coacaze negre (Ribes nigrum L.), scoruse (Sorbus aucuparia L.), soc (Sambucus nigra L.), gutui (Cydonia oblonga Mill.) si boabe de ienupar (Juniperus communis L. si/sau Juniperus oxicedrus L.), continutul de alcool metilic este de maximum 1.350 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
f) folosirea la fabricarea rachiului a produselor indulcitoare, asa cum au fost definite in art. 2 pct. 2, nu este permisa;
g) folosirea la fabricarea rachiului a substantelor aromatizante, preparatelor aromatizante, colorantilor, alcoolului etilic de origine agricola sau a distilatului de origine agricola, asa cum au fost definite in art. 2 pct. 4, 5, 7, 11 si 12, nu este permisa;
h) combinarea (cupajarea), asa cum a fost definita in art. 2 pct. 17, este permisa;
i) concentratia alcoolica minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;
j) termenul "Williams" este rezervat rachiului de pere, produs in exclusivitate din pere din soiul Williams;
k) cand se obtine dintr-un amestec de doua sau mai multe varietati de fructe in proportii stabilite (de exemplu, 70% mere si 30% pere), produsul se va numi "rachiu de fructe", completat cu numele fiecarei specii, in ordinea descrescatoare a cantitatilor de fructe folosite; cand se obtine dintr-un amestec de doua sau mai multe varietati de fructe in proportii variabile, se va numi "rachiu de fructe";
l) depozitarea, pastrarea si invechirea produsului se realizeaza in vase din lemn, inox sau din sticla.
5. Rachiul de tescovina de struguri este bautura alcoolica traditionala romaneasca obtinuta din tescovina de struguri fermentata si distilata, fie direct prin vapori de apa, fie dupa un adaos de apa, la care se poate adauga drojdie de vin intr-o proportie determinata:
a) fermentarea se realizeaza in cazi din lemn sau in cuve de fermentare ori in vase din inox, in functie de tehnologia specifica aplicata;
b) distilarea tescovinei sau a lichidului fermentat extras din tescovina se efectueaza in cazane din cupru cu ardere directa sau in instalatii de distilare, la o concentratie alcoolica de maximum 86% vol.; se permite redistilarea pana la aceeasi concentratie alcoolica;
c) cantitatea de drojdie de vin care poate fi adaugata tescovinei de struguri este de cel mult 25 kg drojdie la 100 kg tescovina de struguri utilizata; cantitatea de alcool obtinuta din drojdia de vin nu trebuie sa depaseasca 35% din cantitatea totala de alcool din produsul finit;
d) avand un continut in substante volatile de minimum 140 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol. si un continut maxim in alcool metilic de 1.000 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
e) folosirea la fabricarea rachiului de tescovina a produselor indulcitoare, a zaharului caramelizat, substantelor aromatizante, preparatelor aromatizante si colorantilor, asa cum au fost definite in art. 2 pct. 2, 3, 4, 5 si 7, nu este permisa;
f) folosirea la fabricarea rachiului de tescovina a alcoolului etilic de origine agricola sau a distilatului de origine agricola, asa cum au fost definite in art. 2 pct. 11 si 12, nu este permisa;
g) combinarea (cupajarea), asa cum a fost definita in art. 2 pct. 17, este permisa;
h) concentratia alcoolica minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;
i) depozitarea, pastrarea si invechirea produsului se realizeaza in vase din lemn, inox sau din sticla.
6. Rachiul de drojdie este bautura alcoolica traditionala romaneasca obtinuta prin distilarea drojdiei de vin pana la o concentratie de maximum 86% vol.:
a) distilarea se efectueaza in prezenta drojdiei de vin in cazane din cupru cu ardere directa sau in instalatii de distilare, la o concentratie alcoolica de maximum 86% vol.; se permite redistilarea pana la aceeasi concentratie alcoolica;
b) folosirea la fabricarea rachiului de drojdie a produselor indulcitoare, a zaharului caramelizat, substantelor aromatizante, preparatelor aromatizante si colorantilor, asa cum au fost definite in art. 2 pct. 2, 3, 4, 5 si 7, nu este permisa;
c) folosirea la fabricarea rachiului de drojdie a alcoolului etilic de origine agricola sau a distilatului de origine agricola, asa cum au fost definite in art. 2 pct. 11 si 12, nu este permisa;
d) combinarea (cupajarea), asa cum a fost definita in art. 2 pct. 17, este permisa;
e) concentratia alcoolica minima este de 38% vol. la comercializarea pentru consum;
f) depozitarea, pastrarea si invechirea produsului se realizeaza in vase din lemn, inox sau din sticla.

Art. 4
(1) La fabricarea bauturilor definite in prezentele norme, adaugarea apei, eventual a apei distilate sau demineralizate, este permisa fara modificarea naturii bauturii si cu respectarea reglementarilor in vigoare.
(2) Bauturile definite in prezentele norme se produc si se comercializeaza in baza specificatiei tehnice de produs care trebuie sa cuprinda: caracteristicile organoleptice, fizico-chimice, conditiile de imbuteliere, etichetare si comercializare.
(3) Etichetarea, prezentarea si publicitatea bauturilor prevazute in prezentele norme vor respecta prevederile nationale si comunitare.
(4) Metodele de analiza pentru verificarea caracteristicilor organoleptice si fizico-chimice ale bauturilor definite in prezentele norme se fac in conformitate cu reglementarile in vigoare.

Art. 5
Producatorii, persoane fizice sau juridice, trebuie sa tina un registru special care contine informatiile urmatoare:
a) tipul de materie prima sau produs de origine agricola folosit la fabricarea bauturilor definite in prezentele norme, insotit de buletinul de analiza;
b) zaharul caramelizat, preparatele aromatizante si extractele naturale obtinute din fructe si plante si cantitatile utilizate pentru fabricarea vinarsului;
c) furnizorul materiei prime sau a produsului de origine agricola folosit la fabricarea bauturilor definite in prezentele norme si documentele de evidenta a circulatiei acestora;
d) denumirea sub care se comercializeaza bautura;
e) loturile de produs finit rezultate; fiecare lot de produs finit va fi insotit de fisa tehnica, buletin de analiza, proba-martor.

Art. 6
(1) Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin Inspectia tehnica si control in realizarea si promovarea produselor din industria alimentara, este institutia responsabila pentru verificarea respectarii prevederilor prezentelor norme si a prevederilor Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 110/2008.
(2) Verificarea calitatii loturilor de produse se face pe baza documentatiei tehnice a produsului, buletinului de analiza si a probei-martor.

Capitolul IV - Etichetarea

Art. 7
(1) Fara a aduce atingere prevederilor Hotararii Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificarile si completarile ulterioare, etichetarea bauturilor definite in prezentele norme trebuie sa respecte si mentiunile prevazute la cap. II - Descrierea, prezentarea si etichetarea bauturilor spirtoase, art. 7-14 din Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 110/2008.
(2) Etichetele bauturilor prevazute in prezentele norme trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu, conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 106/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Directivei (CEE) 2000/13 privind etichetarea, prezentarea si publicitatea produselor alimentare, urmatoarele elemente:
a) denumirea sub care este vandut produsul;
b) lista cuprinzand ingredientele;
c) cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente care dau specificitate produsului;
d) volumul net;
e) concentratia alcoolica, ce se va inscrie cu cifre cu cel mult o zecimala urmata de simbolul "% vol." si care poate fi precedata de cuvantul "alcool" sau de abrevierea "alc.";
f) conditii de depozitare sau de folosire, atunci cand acestea necesita indicatii speciale;
g) denumirea sau denumirea comerciala si adresa producatorului ori ale ambalatorului sau ale distribuitorului; in cazul produselor provenite din afara Uniunii Europene, respectiv din import, se inscriu numele si adresa importatorului sau ale distribuitorului inregistrat in Romania;
h) locul de origine sau de provenienta a produsului, daca omiterea acestuia ar fi de natura sa creeze confuzii in gandirea consumatorilor cu privire la originea sau provenienta reala a produsului;
i) o mentiune privind lotul, care sa permita identificarea datei imbutelierii.
(3) Elementele obligatorii de etichetare prevazute la alin. (2) se inscriu cu caractere vizibile, lizibile, care sa nu permita stergerea, sa nu fie acoperite de alte inscrisuri, imagini sau desene;
(4) Denumirile comerciale, precum si orice alt inscris, cuvant, desen, litera, element figurativ, combinatii de culoare sau orice alta combinatie a acestor semne identice ori similare, utilizate pentru descrierea bauturilor definite in prezentele norme, nu pot contine cuvinte, parti de cuvinte, semne sau ilustratii care:
a) pot crea confuzii sau induce in eroare persoanele carora le sunt adresate;
b) pot fi confundate de catre persoanele carora le sunt destinate cu descrierea completa sau partiala a unei produs a carui descriere este stabilita prin dispozitii specifice.
(5) Denumirea sub care se vinde produsul, volumul net si concentratia alcoolica trebuie sa fie inscrise in acelasi camp vizual.
(6) Pentru bauturile reglementate prin prezentul ordin, care se supun maturarii si invechirii, in recipiente potrivite, inainte de imbuteliere, este admisa inscrierea de elemente figurative sub forma de stea pe etichete sau pe ambalaj; numarul de stele corespunde anilor de maturare-invechire inainte de imbuteliere, astfel: 3 stele - minimum 3 ani, 5 stele - minimum 5 ani si 7 stele - minimum 7 ani; utilizarea acestor elemente figurative, precum si a oricaror elemente figurative similare pentru alte bauturi spirtoase decat cele definite prin prezentele norme si prin Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 110/2008 este interzisa.
(7) Perioada de maturare sau vechimea poate fi indicata in descrierea, prezentarea ori etichetarea unei bauturi reglementate prin prezentul ordin numai in cazul in care se refera la cea mai noua componenta alcoolica si cu conditia ca bautura sa fie maturata sau invechita sub control fiscal.

Art. 8
Verificarea pe piata a etichetarii bauturilor definite in prezentele norme si a celor definite in Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 110/2008, constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute in actele normative din domeniul protectiei consumatorilor se fac de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor.

Art. 9
Punerea in circulatie a bauturilor prevazute in prezentele norme se face in conformitate cu reglementarile in vigoare privind preambalarea unor produse in functie de masa sau volum, respectiv Hotararea Guvernului nr. 530/2001 pentru aprobarea Instructiunilor de metrologie legala IML 8-01 "Preambalarea unor produse in functie de masa sau volum", republicata, cu modificarile ulterioare.

sursa: http://www.dreptonline.ro/legislatie/ordin_norme_definirea_etichetarea_bauturilor_traditionale_romanesti_368_2008.php

 

Data: 2009-05-11
<< inapoi
CornersCorners Corners
Newsletter gratuit:
E-mail:
Corners


© Copyright 2005 - 2014 - BTC Glass Design.