Coniacul este o bautura alcoolica distilata tare obtinuta din distilat de vin, invechit in vase de lemn de stejar. El se caracterizeaza printr-un continut in alcool de 40÷45%, culoare aurie-chihlimbarie, aroma si gust specific, cu nuanþa de vanilie.
Daca alchimistii incercau in cuptoarele lor magice, sa obtina substante care sa aduca nemurire si aur, la fel farmacistii au fost preocupati sa distileze „apa vietii” – vinul.
Cognacul, prezent la bucurii ºi la necazuri, are tangente cu marile evenimente ale istoriei, de peste 400 de ani. Prepararea coniacului a aparut în Franta in jurul anului 1630 datorita productiei mari de vinuri obtinute in regiunea Charente (la nord de regiunea Bordeaux), ce nu-si gasea desfacere pe piata externa. Pentru a evita alterarea vinurilor s-a recurs la distilarea lor, observandu-se imbunatatirea gustativa-olfactiva a distilatelor de vin pastrate în butoaie de stejar. Bautura a capatat denumirea orasului Coniac, in jurul caruia s-au format centre vitivinicole vestite în producerea diferitelor tipuri de coniac cu denumiri de origine.
Din punct de vedere chimic, coniacul constituie un amestec de apa, alcool si o serie de substante volatile, aromate, provenite din vin distilat si lemnul de stejar, in timpul distilarii si pãstrarii distilatului in butoaie de stejar.
Primele aparate speciale pentru obtinerea alcoolului, au fost aduse din Orient: alambicuri din cupru ce utilizau focul direct, cu doua etape de condensare. Instalatiile de distilare cele mai performante sunt atestate in zona Charente, in Franta, inca din secolele XVI÷XVII.
Calitatea cognacului, imbunatatita de-a lungul zecilor de generatii, cu rafinament si arta, a transformat aceasta bautura intr-un simbol al Frantei. Notorietatea bauturii a creat tentatia, de a-i utiliza denumirea pentru produse similare, ai in alte tari. Insa, legislatia franceza, a protejat cognacul ca „denumire de origine”. De asemenea, importanta lui in Franta a generat chiar institutii, care sa vegheze la protectia producerii si comercializarii lui, printre ele numarandu-se si Biroul National al Cognacului, infiintat in ianuarie 1941.
In functie de durata de invechire, se deosebesc urmatoarele tipuri de coniac:
- V.S.O.P. ( Very Superior Old Product) – cu o vechime de peste 30 de ani;
- V.S.O. (Very Superior Old) – cu peste 25 de ani vechime;
- V.O.P. (Very Old Product) – cu o vechime cuprinsa intre 10 si 15 ani;
- V.O. (Very Old) – vechi, fara a se preciza anul:
- trei stele – cu o vechime intre 10 ºi 15 ani;
- douã stele – cu o vechime de 10 ani;
- o stea – cu o vechime intre 5 ºi 10 ani.
Bauturile asemanatoare obtinute dupa tehnologia din regiunea Cognac poarta denumiri proprii:
- Grape brandy – S.U.A.;
- Weinbrand – Germania;
- Koniak – Rusia;
- Viniac – fosta Iugoslavie;
- Pliska – Bulgaria;
- Vinars – România, º.a.
Pe teritoriul Romaniei, distilarea – ca metoda – este semnalata prin dovezi scrise din anul 1332, cand se atesta existenta cazanelor de fabricat rachiu. Productia unei bauturi invechite, asemanatoare coniacului, este consemnata mult mai tarziu, dupã anul 1900, cand apar primele fabrici de distilare a vinului, la Buzau, Focsani, Corabia, Segarcea.
In tara noastra aceasta bautura poarta denumirea de vinars, insa in vorbirea curenta se foloseste foarte des denumirea de coniac. Coniacurile romanesti se clasifica in doua categorii: coniacuri superioare si coniacuri comune.
Conform SR 13442/1999, vinarsul este o bautura alcoolica realizata exclusiv prin distilarea vinului sau redistilarea unui distilat de vin, pana la concentratia alcoolica de max. 86% vol., urmata de invechirea distilatului in vase de lemn de stejar, pe o durata de cel puþin un an, sau cel putin sase luni, atunci cand capacitatea vaselor este mai mica de 1000 l si care prezinta:
- un continut de substante volatile egal sau mai mare de 125 g/hl alcool etilic absolut;
- un continut de alcool metilic de max. 200 g/hl de alcool etilic absolut;
- o concentratie alcoolica de cel puþin 36% volume.
Vinarsurile de înalta calitate, obtinute din soiuri nobile autorizate, cultivate în areale viticole delimitate si produse prin aplicarea unei tehnologii speciale, pot beneficia de dreptul la denumire de origine. Pentru producerea lor trebuie respectate urmatoarele conditii:
- distilarea vinurilor sa fie facuta numai in instalatii de tip „Charente” sau in alte instalatii de distilare discontinua, cu dubla distilare si cu eliminarea fractiunilor de la inceputul si sfarsitul distilarii;
- invechirea distilatelor sa fie realizata in vase de lemn de stejar, cu capacitatea de max. 600 l, pe o perioada de cel putin trei ani.
In esenta, vinarsul romanesc poate rivaliza cu nobilul si vechiul cognac. Se produce in prezent la Vascovin Vaslui, Vincon Vrancea, Vie Vin Murfatlar, Jidvei in doua categorii:
- vinars comun;
- vinars superior.
Obtinerea cognac-ului si a bauturilor tip cognac cuprinde urmatoarele etape tehnologice:
- elaborarea vinurilor – materie prima;
- distilarea vinurilor;
- invechirea distilatelor de vin;

http://facultate.regielive.ro/